Craciunul Romanesc
Per Italiano clik qui

Craciunul este o sarbatoare foarte importanta pentru crestini: este sarbatoarea Nasterii Domnului, timp al bucuriilor, al pacii si al linistii sufletesti. Este o perioada în care primim si daruim multa iubire si caldura sufleteasca. Acest lucru se remarca si în entuziasmul cu care se fac pregatirile pentru aceasta sarbatoare. Timp de 40 de zile înainte de aceasta sarbatoare crestinii respecta Postul Craciunului când nu manânca carne sau produse lactate pregatindu-se astfel pentru a sarbatori. Taierea porcului este un moment deosebit de important ce anticipa Craciunul. Apoi, pregatirea mâncarurilor capata dimensiunile unui ritual stravechi. Mâncarurile traditionale: cârnatii, chisca, toba, raciturile, sarmalele, friptura de porc, jufla si nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Craciun, fiind la loc de cinste alaturi de vinul rosu cinstit de toata familia.
------------------------------------------

Unul din momentele cele mai importante ale serii de 24 decembrie este împodobirea bradului de Craciun, la care se obisnuieste sa participe toti membrii familiei. În timpul noptii, Mos Craciun va aluneca prin horn si va lasa cadouri pentru toata lumea în ciorapi sau sub brad. Daca ne uitam pe cer s-ar putea sa-l vedem pe Mos Craciun trecând cu sania sa trasa de opt reni.
------------------------------------------


Colindul este una din cele mai cunoscute si iubite datini de Craciun.Cetele de colindatori sunt formate din copii care, dupa miezul noptii de 24 spre 25 decembrie, umbla din casa în casa, aducând urari de sanatate, fericire si noroc gospodarilor pe care îi colinda.Colindatori sunt rasplatiti cu colaci, fructe sau chiar bani.
------------------------------------------
A "colinda" inseamna de fapt a merge din casa in casa cu diferite urari. La colindat participa tot satul traditional. Gazda casei colindate era intrebata intodeauna daca primeste colinde.Se canta colinda la usa sau la fereastra sau la cererea gospodarului se intra in casa si se colinda.
------------------------------------------
Colindele de Craciun sunt texte rituale cântate la sarbatori crestinesti, închinate Craciunului si Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului roman. De-a lungul secolelor au devenit mai frumoase si au capatat o mare varietate pe întreg teritoriul tarii. Ele degaja atmosfera de sarbatoare si buna dispozitie cu care toti românii întâmpina Sarbatoarea Nasterii Domnului si Anul Nou.
------------------------------------------

Plugusorul copiilor este un obicei stavechi agrar, care se practica mai cu seama în Moldova, legat de manifestarile augurale ocazionate de întâmpinarea noului an. În ajunul Anului Nou cetele de copii intra din casa în casa sa ureze purtând bice (harapnice) din care pocnesc, clopotei, talangi,etc. Urarea este un lung poem în versuri care prezinta succesiunea muncilor agricole - de la aratul ogorului pâna la coptul colacilor.Uratorii primesc de la gazda dulciuri, fructe sau bani.

"Mâine anul se-nnoieste,
Plugusorul se porneste
Si-om începe a ura,
Pe la case a colinda.
Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are;
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug."
------------------------------------------

Chiar si cete de adolescenti sau tineri de curând casatoriti merg, din casa in casa, pentru a ura un an imbelsugat, si racolte bune, la familiile di sat, in acest caz imbracati cu haine colorate si divertente si cu masti colorate. Urarea de plugusor este de fapt un adevarat poem care deschide cu har, recurgând la elemente fabuloase, toate muncile agricole. Obiceiul contribuie la veselia generala a sarbatorilor de Anul Nou, colorând desfasurarea acestei sarbatori cu acele elemente care ilustreaza una din principalele ocupatii ale poporului nostru - agricultura.
------------------------------------------

Capra a fost socotita in trecut, un animal care dadea anumite semne, cand vremea era buna sau rea. Jocul "caprei" (omorârea, bocirea , înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial serios, un element de cult. În cadrul sarbatorilor de iarna jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale în turmele pastorilor, succesul recoltelor. Jocul "caprei", generalizat în toata tara la sfârsitul secolului al XIX-lea si fiind socotit un joc pagân, multi slujbasi ai bisericii au refuzat sa-l primeasca pe la casele lor, socotindu-l un pacat pentru crestini. Astazi, jocul "caprei" a ramas un ritual unde vin uzate, pentru a impodobi "capra", frumoase podoabe, cum ar fi covoare, stergare, lucrate la mana, în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou.